Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan de o diversitate deosebită.

 

Relieful este predominant muntos. Din suprafaţa judeţului Maramureş 43% reprezintă zona montană, 30% zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi), 27% zona joasă (depresiuni, lunci şi terase).

 

Zona montană este formată din lanţul vulcanic al grupei nordice a Carpaţilor Orientali (Munţii Gutâi-1445 m, Munţii Ţibleş-1839 m) şi lanţul cristalin format din Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei (vf. Pietrosul- 2303 m → cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali). Cele două lanţuri muntoase înconjoară Depresiunea Maramureşului (800 m). În judeţ se află o serie de dealuri, podişuri, lunci şi terase, ca de exemplu Dealurile Chioarului, Podişul Someşean.

 

Principalele unităţi montane ale judeţului sunt:

 

Munţii Maramureşului se află la graniţa României cu Ucraina. Se intind spre nord de valea Vişeului şi a Bistriţei Aurii, având o lungime de peste 100 km, şi o suprafaţă de aproximativ 1500 .

 

Munţii Rodnei nu aparţin în totalitate de judeţul Maramureş, o parte din aceştia fiind în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cea mai ridicată altitudine este de 2303 m, înregistrată în Vf. Pietrosul. Altitudini mari se înregistrează şi în Vf. Ineu

În Munţii Rodnei sunt prezente numeroase lacuri glaciare: lacul Buhăescu, lacul Ineu, lacul Lala, lacul Negoiescu.Sunt prezente pârtii pentru practicarea sporturilor de iarnă, cele din Staţiunea Borşa şi de pe Valea Blaznei.

Munţii Ţibleş sunt localizaţi în nord-vestul Carpaţilor Orientali, între Tisa şi Depresiunea Maramureş la nord, Munţii Rodnei la est, râul Tur, Depresiunea Lăpuşului şi Depresiunea Copalnic la sud.

Cea mai mare altitudine este 1839 m şi se înregistrează în Vf. Bran.

 

Munţii Gutâi ocupă o suprafaţă de 1300  şi sunt localizaţi între Depresiunea Maramureş la nord, Munţii Ţibleş şi Depresiunea Lăpuş la est, Depresiunea Copalnic la sud şi Depresiunea Baia Mare la vest şi nord-vest.

Cea mai mare altitudine este de 1445 m şi se înregistrează în Vf. Gutâiului Mare.

Munţii Oaş se află în partea de vest a judeţului Maramureş. Nu se remarcă prin altitudini mari, cea mai înaltă altitudine fiind de 823 m în Vf. Piatra Bixadului.

 

Reţeaua hidrografică a Maramureşului are o lungime de 3.100 km şi este formată din numeroase râuri împreună cu afluenţii lor (Iza→83 km, Mara→40 km, Lăpuş→115 km, Someş→61 km pe teritoriul judeţului, Tisa, Vişeu→80 km).

 

Maramureşul dispune de lacuri naturale (lacul Albastru, lacul Vindrel) şi lacuri antropice (lacul de acumulare Firiza care alimentează oraşele Baia Mare şi Baia Sprie cu apă).

 

Principalele cursuri de apă din judeţul Maramureş sunt următoarele:

 

• Someşul are o lungime de 381 km pe teritoriul României, dintre care 61 km se întind pe suprafaţa judeţului Maramureş, acesta fiind al cincilea râu, ca mărime şi debit, din România. Bazinul hidrografic se formează prin unirea râurilor Someşul Mare şi Someşul mic.

• Lăpuş este afluent al râului Someş şi are lungimea de 115 km.

• Iza este afluent al Tisei şi are lungimea de 83 km.

• Vişeu are o lungime de 80 km şi se varsă în râul Tisa.

• Vaser este afluent al râului Vişeu şi are o lungime de 43 km.

• Mara este afluent al râului Iza şi are o lungime de 40 km.

 

Maramureşul dispune de peste 100 de izvoare minerale (Văleni, Glod, Botiza, Săpânţa, Borşa etc), lacuri alpine glaciare, (Iezer, Tăurile Buhăescu, Izvorul Bistriţei Aurii, lacuri saline valorificate în staţiuni balneoclimaterice (Ocna Şugatag, Coştiui), izvoare cu apă sărată (Slătioara, Dragomireşti, Ocna Şugatag).

 

Parcul Naţional Munţii Rodnei are o suprafaţă de 47.177 ha din care 10 000 ha sunt incluse în teritoriul administrativ al judeţului Maramureş şi este al doilea parc naţional din România, după Delta Dunării.

 

Datorită geologiei şi geomorfologiei munţilor, dar şi pentru că există o multitudine de specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare această arie naturală prezintă o importanţă deosebită.

 

Aici se găsesc o mulţime de specii de plante rare, ca de exemplu Salix alpina, Salix bicolor, Carex bicolor, Carex lachenalii, Kobresia simpliciuscula ş.a.m.d.

 

Ca specie de păsări şi animale, sunt prezente: cocoşul de mesteacăn (printre ultimele zone din România unde se mai găseşte), cocoşul de munte, acvila de munte, capra neagră, marmota, cerb carpatin, jderul de copac.

 

Parcul Natural Munţii Maramureşului se întinde pe o suprafaţă de 1500 kmp. Limita nordică este dată de graniţa ţării cu Ucraina. Se întinde pe suprafaţa localităţilor  Borşa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova şi Bistra.

 

Aici sunt prezente o serie de plante protejate de lege şi pe cale de dispariţie, ca de exemplu Arnica montană, Trollius europaeus, Campanula serrata.

 

De asemenea sunt prezente animale rare care, în unele regiuni au dispărut, ca de exemplu râs, nurcă, vidră.  

Datorită celor două parcuri şi a celorlalte arii protejate din judeţ, Maramureşul se află pe locul doi pe ţară din punct de vedere a ariilor protejate.

 

Printre ariile protejate din judeţul Maramureş se numără:

 

Rezervaţia ştiinţifică Pietrosu Mare, cu o suprafaţă de 3.547,6 ha, a devenit arie protejată, prin lege, în anul 2000. Se află sub conducerea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. Cele mai mari altitudini se înregistrează în Vf. Buhăescu Mare (2221 m), Vf. Buhăescu Mic (2199 m) şi Vf. Bătrâna (1770m). În rezervaţie există lacuri glaciare, ca de exemplu lacul Iezerul Pietrosului, lacul Buhăescu I, lacul  Buhăescu II, lacul Buhăescu III, lacul Buhăescu IV.

Rezervaţia fosiliferă de la Chiuzbaia este situată la poalele Vf. Igniş (1307 m), în Groapa Chiuzbăii.

Lacul Albastru se află în apropierea oraşului Baia Sprie şi oferă o privelişte minunată prin culoarea sa ca smaraldul.

Stâncăriile Sâlhoi se află în localitatea Borşa şi se desfăşoară pe o suprafaţă de 5 ha.

Mlaştina Vlăşinescu se află în localitatea Deseşti, pe platoul vulcanic Izvoare a masivului Igniş şi ocupă o suprafaţă de 3 ha.

Tăul lui Dumitru este o turbărie, aflată pe teritoriul oraşului Baia Mare, cu suprafaţa de 3 ha.

Creasta Cocoşului este localizată în Munţii Gutâi la o altitudine de 1200 m şi este  încadrată la categoria monumente ale naturii.

Cheile Tătarului se află în localitatea Deseşti şi ocupă o suprafaţă de 15 ha.

Coloanele de la Limpedea se află în oraşul Baia Mare.